cricală sf [At: BUDAI-DELEANU, ap. CADE / Pl: ~le / E: cârcală cf cârcălic] (Trs) Tocană făcută cu ceapă multă și cu slănină, îngroșată cu făină bătută cu oțet și puțină apă.

cricálă f., pl. e (cp. cu cîrcală). Trans. Buc. Tocană.

tocánă f., pl. e (d. a toca; d. rom. vine ung. tokány, tocană). Un fel de mîncare din carne tăĭată în bucățele de 2-3 centimetri și prăjită în sos cu ceapă. Ban. Maram. Mămăligă. – În Trans. și cricală. V. papricaș.

cricală s.f. (reg.) un fel de tocană.