CRIC, cricuri, s. n. Aparat portativ, acționat manual, folosit pentru ridicarea unor greutăți mari la mică înălțime prin împingere de jos în sus. – Din fr. cric.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIC ~uri n. Instrument folosit pentru ridicarea unor greutăți mari la înălțime mică. /<fr. cric
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIC s.n. Aparat folosit pentru ridicarea greutăților prin împingere în sus. [< fr. cric].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIC s. n. aparat portativ pentru ridicarea la înălțimi mici a greutăților prin împingere în sus. (< fr. cric)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIC s. (TEHN.) vinci, (pop.) vârtej, (Transilv.) șaitău.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIC s. v. prundăraș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cric, crícuri, s.n. (reg.) suman scurt și strâmt.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cric s. n., pl. crícuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink