crețușcă sf [At: DAMÉ, T. 188 / Pl: ~ște / E: creț + -ușcă] 1 Plantă erbacee din familia rozaceelor cu flori albe, mirositoare cu proprietăți diuretice (Filipendula ulmaria) Si: (reg) aglică, barba-caprei, caprifoaie, pepenică, sânziană, smântânică, taulă, teișoară, voinicească. 2 (Bot; reg) Taulă (Spiraea crenata). 3 (Bot; reg) Cununiță (Spiraea ulmifolia). 4 (Bot; reg) Ferigă-de-câmp (Pteridium aquibinula). 5 (Bot; reg) Barba-caprei (Calacera viscosa).

CREȚUȘCĂ ~te f. Plantă erbacee perenă din familia rozaceelor, cu flori albe, folosită în medicina populară și răspândită în regiunile montane. /creț + suf. ~ușcă

crețúșcă f., pl. ca cușcă (d. creț). Un copăcel rozaceŭ care conține ácid salicilic (spiraea ulmaria). V. caprifoliŭ, cununiță, taulă.

táulă f., pl. e (pol. tawola, ceh. tavola, rut. rus. távalga, id.). Sud. Un copăcel rozaceŭ numit și cununiță (spiraea ulmifolia) din ale căreĭ ramurĭ se fac vergĭ de bătut copiiĭ. Din varietatea s. crenata îșĭ fac Turciĭ din Dobrogea bicĭuștĭ (răsucind maĭ multe vărguțe), cu care ating caiĭ bolnavĭ crezînd că așa se vindecă. Altă varietate se numește crețușcă (s. ulmaria). Maĭ sînt treĭ varietățĭ, care se cultivă pin grădinĭ (s. callosa, originară din China și Japonia: s. opulifolia, din America de Nord, și s. salicifolia, din sudu Eŭropeĭ). – Forma távalgă (după rut. rus.) suspectă.

crețușcă s. f., g.-d. art. crețuștei; pl. crețuște

crețușcă s. f., g.-d. art. crețuștei; pl. crețuște

crețușcă s. f., g.-d. art. crețuștei; pl. crețuște

CREȚUȘCĂ s. (BOT.; Filipendula ulmaria) (reg.) caprifoi, pepenea, rânzișoară, sânziană, smântânică, taulă, barba-caprei.

CREȚUȘCĂ s. v. taulă.

CREȚUȘCĂ s. (BOT.; Filipendula ulmaria) (reg.) caprifoi, pepenea, rînzișoară, sînziană, smîntînică, taulă, barba-caprei.

crețușcă s. v. TAULĂ.

CREȚÚȘCĂ (< creț) s. f. Plantă erbacee, perenă, meliferă și medicinală, din familia rozaceelor, înaltă de 100-200 cm, cu flori albe dispuse în corimb, răspîndită în regiunea montană (Filipendula ulmaria).