2 definiții pentru crescătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crescătu sf [At: DOSOFTEI, V. S. 100/2 / Pl: ~ri / E: crește + -tură] 1-9 (Îvr) Creștere (1-9). 10 (Îvr) Trăire. 11-14 (Îvr) Creștere (12-14,16). 15 (Îvr) Răspândire. 16 (Îvr) Ridicare. 17 (Îvr) Lungire. 18 (Îvr) Adăugare. 19 (Îvr) întindere. 20-25 (Îvr) Creștere (27-32). 26 (Îvr) Cultivare. 27-32 (Îvr) Creștere (34-38, 44). 33 (Înv) Umflătură. 34 (Înv) Tumoare. 35 (Iuz) Ramură crescută din nou.

crescătúră f., pl. ĭ. Excrescență, ĭeșitură (pe pele, pe scoarță), ca negiĭ ș. a.

Intrare: crescătură
crescătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crescătură
  • crescătura
plural
  • crescături
  • crescăturile
genitiv-dativ singular
  • crescături
  • crescăturii
plural
  • crescături
  • crescăturilor
vocativ singular
plural