CRESCÉNDO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Crescând, sporind progresiv în intensitate. ♦ (Substantivat, n.) Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale. – Cuv. it.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRESCÉNDO¹ n. Creștere progresivă a intensității sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale. /Cuv. it.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRESCÉNDO² adv. muz. Din ce în ce mai tare. /Cuv. it.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRESCÉNDO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Crescând în intensitate; din ce în ce mai tare. // s.n. Creștere progresivă a intensității unui sunet. [< it., fr. crescendo].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRESCÉNDO I. adv. (muz.) crescând treptat în intensitate. II. s. n. creștere progresivă a intensității sunetelor; parte a unei compoziții muzicale care se cântă în acest tempo. (< it. crescendo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CRESCÉNDO adv. (MUZ.) crescând.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Crescendo ≠ descrescendo
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crescéndo adv., abr. cresc
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crescéndo s. n., art. crescéndoul; pl. crescéndouri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*crescéndo adv. Muz. Cuv. it. care înseamnă „crescînd, întărind”, adică „maĭ tare”. (Se pron. creșendo).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

crescendo (cuv. it. [creʃendo] „crescând”), indicație de nuanță prin care se cere o creștere gradată a intensității (2) sunetelor. Vocile (1), instr. cu coarde și arcuș și cele de suflat pot realiza c. pe același sunet. Utilizat rar în muzica sec. 17, c. devine, prin școala de la Mannheim* și prin N. Jomelli, unul din importantele mijloace de sporire a expresiei muzicale. C. pe durate lungi este caracteristic în muzica lui Rossini și excelează în Bolero-ul de Ravel. Abrev.: cresc.; ant.: decrescendo.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink