sunătoare sf [At: COTEANU, PL. 28 / V: (reg) sanit~, sanitoarie, săn~, sănit~ / E: ml [herba] sanatoria (pad suna)] (Bot) 1 (Șîs floare de ~, iarbă ~) Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, netedă și ramificată, cu puncte negre sau transparente, cu numeroase flori galbene aurii, care are diferite întrebuințări în medicină (antiseptic și cicatrizant, tratamentul unor boli de ficat etc.) Si: pojarniță, (reg) asunătoare (2), barba-lupului, buruiană-de-foc-viu, crucea (119)-voinicului, drobișor, fălcățea, floare-de-foc-viu, hamei-de-pământ, harnică, iarba-crucii, închegătoare, jale-de-munte, lemni, osul-iepurelui, pojar, pojărnică, sovârf-galben, sovârvoiță, sunaică, șerlai, zburătoare (Hypericum perforatum). 2 Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze mari și rare, cu flori galbene, care crește prin locuri umede și prin păduri, folosită în medicina populară ca leac împotriva tuberculozei sau a bubelor dulci Si: brâncuțe-de-pisică, fălcățea, iarba-spaimei, lujerică, merișor, pojarniță-de-îndoială, sovârvariță, sulițică (4), sulițioară (5), trifoiul-caprelor (Hypericum maculatum). 3 Plantă erbacee din familia compozitelor, cu miros neplăcut, cu tulpina ramificată și frunzoasă, cu frunze păroase și flori galbene Si: barba (43)-lupului, lăptuca-iepurilor, măselariu, pojarniță (Crepis foetida). 4 Plantă erbacee din familia compozitelor, urât mirositoare, cu flori galbene, care crește pe locuri aride Si: (reg) barba-lupului, găină-părăsită (Crepis rhocadifolia). 5 (Reg) Gălbenuși (4) (Crepis pulchra). 6 (Mol; îs) ~ de câmp Plantă erbacee din familia compozitelor (Crepis capillaris). 7 (Reg; îc) ~ de munte Parpian (Antennaria dioica). 8 (Reg; șîs ~ schimbăcioasă) Iarba-osului (Helianthenum nummularium). 9 (Reg) Măselariță¹ (Hyoscyamus niger). 10 (Reg) Sulițică (3) (Dorycnium herbaceum). 11 (Reg) Clocotici (9) (Rhinatus galber). 12 (Reg) Calcea (1) calului (Calha palustris). 13 (Reg) Gura (19)-leului (Antirrhinum majus).

SUNĂTOARE s. f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene și cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniță; c) măselariță; d) sulițică. – Lat. [herba] *sanatoria (după sunător).

SUNĂTOARE f. Plantă erbacee cu tulpină dreaptă, cu numeroase flori galbene-aurii, având diferite întrebuințări în medicină; pojarniță. /<lat. sanataria

sunătoare s. f., g.-d. art. sunătorii

SUNĂTOARE s. (BOT.) 1. (Hypericum perforatum) pojarniță, (reg.) drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare, pojar, pojarnică, sunaică, șerlai, zburătoare, barba-lupului, buruiană-de-năduf, crucea-voinicului, floare-de-năduf, floare-galbenă, iarba-crucii, iarba-lui-sf.-Ioan, iarba-sângelui, iarba-spaimei, iarba-spurcății, osul-iepurelui, sovârf-galben. 2. (Hypericum maculatum) (reg.) fălcățea, lujerică, merișor, sovârvariță, sulițică, brâncuță-de-pisică, iarba-spaimei, trifoi-căpresc. 3. (Crepis rhocadifolia) (reg.) barba-lupului, găină-părăsită. 4. (Crepis foetida) (reg.) măselar, pojarniță, barba-lupului, lăptuca-iepurilor.

SUNĂTOARE s. v. clocotici, măselariță, sulițică, vocală.

CREPIS L., CREPIS, fam. Compositae. Gen originar din emisfera nordică, cca 200 specii, erbacee, anuale sau perene. Frunze bazale și tulpinale (cuprind tulpina). Flori galbene sau roșii, rar albe, dispuse în capitule singulare sau paniculă, caliciul cilindric, sepale așezate în mai multe rînduri. Capitule plate, glabre sau uneori cu peri scurți, aspri. Involucrul biserial. Fructe, achene, uneori rostrate, papusul alb, moale, rar, fragil, galben.

Crepis aurea (L.) Cass. Specie care înflorește vara. Flori portocalii pînă la roșii-maronii, sepale verzi-negricioase, lanceolate, cu peri lungi, aspri. Papus alb, mai scurt decît fructul (muchiat). Frunzele de la baza tulpinii sînt așezate în rozetă, lanceolate, dentate, glabre. Tulpina (10-20 cm înălțime) fără frunze, erectă, cu un singur capitul, glabră.

Crepis sibirica L. Specie care înflorește în iul.-aug. Flori (separe negre, îngust-lanceolate, cu peri lungi, asprii) de un galben intens, dispuse în capitule mari, cîte 4-6 în ciorchine umbelat, în vîrful unei tulpini groase (1-15 m înălțime), cu șănțulețe. Fruct cu numeroase muchii și papus alb-murdar. Frunze bazilare ovate, creponate, dentate, aspru-pubescente, cu pețiol înaripat, cele tulpinale lat-lanceolate pînă la cordiforme, nepețiolate, dentate, cuprind tulpina.