2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CREO f. mai ales art. Limbă rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Africa sau din altă parte a lumii. [Sil. cre-o-] /<fr. créole

CREOL, -Ă, creoli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. Adj. Care aparține creolilor (1), privitor la creoli. ♦ (Substantivat, f.) Varietate lingvistică formată în diferite părți ale lumii, în urma contactului dintre vorbitori ai unor limbi europene (engleza, franceza, portugheza, spaniola) cu diverse alte limbi (africane, australiene etc.). [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole.

creol, ~ă [At: D. ZAMFIRESCU, R. 11 / P: cre-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr créole] 1-4 smf, a (Persoană) de rasă albă, născută în America Latină sau în colonii. 5-8 smf, a (Pex; îs) ~ negru (Persoană) de rasă neagră născută în America Latină sau în colonii. 9-12 smf, a (Pex) ( Persoană) născută în America Latină sau în colonii, din părinți de rase diferite. 13-14 sf (Șîs limbă ~ă) Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină sau din colonii. 15 smf (Pex) Mulatru. 16-17 smf, a (Pex) (Persoană) cu tenul arămiu. 18 smf (Irn) Rrom.

CREOL, -Ă, creoli, -e, subst. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. S. f. Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Indiile de vest etc. ◊ (Adjectival) Limba creolă din Haiti. [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole.

CREOL, -Ă, creoli, -e, s. m. și f. 1. Persoană născută în America latină sau în colonii, urmașă a colonialiștilor spanioli, portughezi sau francezi (adesea făcînd parte din sîmburele claselor privilegiate de acolo). Îi surise prietenos, cu tot șiragul dinților de porțelan, o creolă. C. PETRESCU, I 3. Colonelul Amza... cu părul aproape alb, cu pielița arămie de creol, cu mustața răsucită în vînt, se uita într-un jurnal ilustrat. D. ZAMFIRESCU, R. 11. ◊ (Adjectival) Vorbea o franțuzească muzicală, îndulcită c-un ușor accent creol. BART, E. 102. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite (unul de rasă albă și altul de culoare); mulatru. – Pronunțat: cre-ol.

CREOL, -Ă s.m. și f. 1. Persoană de rasă albă născută în America Latină sau în colonii. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite; mulatru. // s.f. Limbă care reprezintă stadiul unor limbi de cultură (franceză, spaniolă, portugheză etc.) evoluate potrivit modului de a vorbi al acestor persoane. [Pron. cre-ol. / < fr. créole, cf. sp. criollo].

CREOL, -Ă s. m. f. om de rasă albă, urmaș al primilor coloniști europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile). ◊ (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli. (< fr. créole)

CREOL ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană albă născută în America Latină sau în alte colonii, urmașă a primilor colonizatori. 2) Persoană născută din părinți de rase diferite. [Sil. cre-ol] /<fr. créole

creol m. cel născut în colonii din părinți europeni. ║ creola f. jargonul ce vorbesc Negrii din colonii, amestec de. vorbe franceze schimonosite și de împrumuturi din alte limbi.

*creól, -ă s. (fr. créole, d. sp. criollo). Eŭropean născut în coloniĭ (maĭ ales în America latină). Adj. Prnunțare creolă. Adv. Ca creoliĭ: a vorbi creol. – Se zice și despre negriĭ din America, spre deosebire de ceĭ din Africa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

creo (limbă) s. f., g.-d. art. creolei; pl. creole

*creo (limbă) s. f., g.-d. art. creolei; pl. creole

creol adj. m., s. m., pl. creoli; adj. f., s. f. creo, pl. creole

creol adj. m., s. m., pl. creoli; adj. f., s. f. creolă, pl. creole

creol s. m., adj. m., pl. creoli; f. sg. creolă, g.-d. art. creolei, pl. creole

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CREO s. f. (< fr. créole, cf. sp. criolo): limbă amestecată, rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină sau din alte zone și vorbită de urmașii coloniștilor din aceste teritorii. Astfel: negro-spaniola din insulele Antile, malaio-spaniola din insulele Filipine și creola franceză din Haiti (unica limbă populară a unui stat).

Intrare: creolă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • creo
  • creola
plural
  • creole
  • creolele
genitiv-dativ singular
  • creole
  • creolei
plural
  • creole
  • creolelor
vocativ singular
  • creo
  • creolo
plural
  • creolelor
Intrare: creol (adj.)
creol1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • creol
  • creolul
  • creolu‑
  • creo
  • creola
plural
  • creoli
  • creolii
  • creole
  • creolele
genitiv-dativ singular
  • creol
  • creolului
  • creole
  • creolei
plural
  • creoli
  • creolilor
  • creole
  • creolelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

creol, creoadjectiv

  • 1. Care aparține creolilor, privitor la creoli. DEX '09
    • format_quote Vorbea o franțuzească muzicală, îndulcită c-un ușor accent creol. BART, E. 102. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat feminin (numai) singular Varietate lingvistică formată în diferite părți ale lumii, în urma contactului dintre vorbitori ai unor limbi europene (engleza, franceza, portugheza, spaniola) cu diverse alte limbi (africane, australiene etc.). DEX '09 DN
      • format_quote Limba creolă din Haiti. DEX '98
etimologie:

creol, creolisubstantiv masculin
creo, creolesubstantiv feminin

  • 1. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Îi surise prietenos, cu tot șiragul dinților de porțelan, o creolă. C. PETRESCU, I 3. DLRLC
    • format_quote Colonelul Amza... cu părul aproape alb, cu pielița arămie de creol, cu mustața răsucită în vînt, se uita într-un jurnal ilustrat. D. ZAMFIRESCU, R. 11. DLRLC
    • 1.1. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite (unul de rasă albă și altul de culoare). DLRLC DN
      sinonime: mulatru
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.