crampona vr [At: COMAN, GL. / Pl: ~nez / E: fr cramponner] 1 A se agăța cu disperare de ceva sau cineva. 2 (Fig) A insista pe lângă cineva. 3 A se strădui din toate puterile să păstreze ceva sau pe cineva.

CRAMPONA, cramponez, vb. I. Refl. A se agăța, (cu desperare) de ceva; fig. a se ține morțiș de ceva sau de cineva, a nu voi să renunțe, a se strădui din- toate puterile să se folosească sau să păstreze ceva. Lovită politicește și economicește, alungată rînd pe rînd din pozițiile pe care le ocupase, reacțiunea se crampona de pozițiile pe care le mai deținea. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 5/1.

CRAMPONA vb. I. refl. A se agăța puternic de ceva sau de cineva (pentru a obține ceva); (fig.) a se ține scai, morțiș de ceva sau de cineva. [< fr. cramponner].

CRAMPONA vb. refl. a se agăța cu desperare de ceva sau de cineva; (fig.) a se ține scai de ceva sau de cineva. (< fr. cramponner)

A SE CRAMPONA mă ~ez intranz. 1) A se agăța cu putere (ținându-se ca un crampon). 2) fig. A sta cu fermitate pe aceleași poziții, fără a ceda. /<fr. se cramponner

*cramponéz (mă) v. refl. (fr. se cramponner). Barb. Mă agaț, nu vreaŭ să renunț: a se crampona de putere (de a rămînea la guvern).

crampona (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă cramponez, 3 se cramponează; conj. prez. 1 sg. să mă cramponez, 3 să se cramponeze; imper. 2 sg. afirm. cramponează-te; ger. cramponându-mă

!crampona (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se cramponează

crampona vb., ind. prez. 1 sg. cramponez, 3 sg. și pl. cramponează

CRAMPONA vb. (fig.) a se agăța. (Se ~ cu desperare de el, ca s-o ajute.)

CRAMPONA vb. (fig.) a se agăța. (Se ~ cu desperare de el, ca s-o ajute.)