3 intrări
22 de definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COVRIG, covrigi, s. m. Produs alimentar în formă de inel, de opt etc., preparat din făină de grâu (și presărat cu sare, susan, mac etc.). ◊ Expr. A se face covrig = a se încovriga, a se încolăci. A scoate (sau a ajunge, a ieși) la covrigi = a face să devină (sau a deveni) foarte sărac. – Din bg. kovrig.
COVRIG, covrigi, s. m. Produs alimentar în formă de inel, de opt etc., preparat din făină de grâu (și presărat cu sare, susan, mac etc.). ◊ Expr. A se face covrig = a se încovriga, a se încolăci. A scoate (sau a ajunge, a ieși) la covrigi = a face să devină (sau a deveni) foarte sărac. – Din bg. kovrig.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
covrig [At: BIBLIA (1688), 224/1 / Pl: ~igi / E: bg, vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar în formă de inel, uneori răsucit, preparat din făină de grâu și presărat cu sare, mac, susan, chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Îlav) Când umblau câinii cu ~igi în coadă În vremuri de belșug. 3 (Îal) Niciodată. 4 sm (Îvp; îe) A ajunge sau a ieși, a scoate, a rămâne la ~igi A ajunge foarte sărac. 5 sm (Îe) A se face ~ A se încovoia ca un covrig (1) din cauza frigului, a durerii etc. 6 sm Nod marinăresc. 7 av Încârligat. 8 av În formă de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COVRIG, covrigi, s. m. Produs alimentar preparat din făină de grîu, în formă de cerc (uneori împletit) și de obicei presărat cu sare, cu mac etc. Își îngăduia s-arunce cîțiva bănuți pentru un covrig, să-l mănînce în drum spre casă. CAMILAR, TEM. 91. Căpitanul portului... asculta crunt, strîngînd între degete o bucată de covrig uscat. BART, 295. Veneam acasă, cu sînul încărcat de covrigi. CREANGĂ, A. 14. ◊ (În metafore și comparații) Pe maidanul de dinaintea bisericii Popa-Tatu... stau niște dulăi cît vițeii de mari, culcați covrig, risipiți pe drum de-a curmezișul. GHICA, S. A. 147. ◊ A se face covrig = a se încovriga, a se încolăci, a se încovoia. Fierul se încovoia de se făcea covrig. ISPIRESCU, L. 21. A scoate (sau a ieși) la covrigi = a aduce pe cineva (sau a ajunge) la sapă de lemn, a sărăci. Las’pe dînșii, că ne scot ei la covrigi! CREANGĂ, A. 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COVRIG ~gi m. Produs de panificație în formă de inel. ◊ A se face ~ a se încovoia (de frig, de durere etc.). A ajunge (sau a ieși) la ~gi a sărăci peste măsură. A scoate pe cineva la ~gi a ruina pe cineva; a-l aduce la sapă de lemn. /<bulg. kovrig
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
covrig m. pastă circulară de făină bine cernută și coaptă: a se face covrig, a se ghemui (de frig). [Rus. KOVRIGA, lit. cerc].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) covríg și înc-, a -á v. tr. (d. covrig 1). Strîng în formă de covrig, încolăcesc. V. refl. Mă strîng, mă ghemuĭesc, mă zgrebulesc (de frig). – Și -gésc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) covríg m. (rus. kovrig și -iga, pîne rătundă, vsl. kovriga, cerculeț, d. turc. kyvryk, kyvrak, sucit, încovoĭat; bg. kovrig; ung. [d. rom.] kovrics. V. covrag). Cerculeț de cocă fert și apoĭ copt (să nu se confunde cu colacu, care e din aluat și împletit). A te face covrig, a te încovriga (de frig, de frică). A ajunge la covrigĭ, a ajunge să mănîncĭ numaĭ niște covrigĭ în loc să aĭ un prînz gospodăresc, a sărăci, a da faliment. A scoate la covrigĭ, a duce la faliment.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
covrigà v. a se încovriga: ne-am încovrigat împrejurul focului CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
covrig2 (desp. co-vrig) s. m., pl. covrigi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+covrig1 (desp. co-vrig) adv. (a dormi/sta ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
covrig (co-vrig) s. m., pl. covrigi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
covrig s. m. (sil. -vrig), pl. covrigi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
covrig, -gi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COVRIGA vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfășura, învălătuci, răsuci, suci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
covriga vb. v. GHEMUI. ÎNCÎRLIGA. ÎNCOLĂCI. ÎNCOVRIGA. ÎNFĂȘURA. ÎNVĂLĂTUCI. RĂSUCI. SUCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
covrig (covrigi), s. m. – Produs alimentar în formă de opt, de inel etc. preparat din făină. Bg., rus. kovrig(a), din tc. kevrek (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Cihac, II, 78; Conev 96; Berneker 594; Mladenov 244). – Der. covrigar, s. m. (persoană care face covrigi); covrigărie, s. f. (prăvălie unde se vînd covrigi); covriga (var. covrigi, încovriga), vb. (a da formă rotundă, a rotunji; a încolăci; a curba, a arcui). Din rom. provine mag. kovri (Edelspacher 17).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COVRIG, Doru (b. 1942, Deta, jud. Timiș), sculptor român. Stabilit în Franța. Evoluează de la opere de inspirație „pop art”, către o artă de concretizări în mari siluete umane, în care bronzul este înlocuit de obicei cu lemnul („Omul este măsura”).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
covrig, covrigi s. m. 1. volan de automobil. 2. monedă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ajunge la covrigi / la pepeni expr. a sărăci, a se ruina
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a scoate la covrigi / la pepeni expr. (pop.) a sărăci (pe cineva), a ruina.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-și împărți ridichea și covrigul expr. (intl.) a împărți în mod egal bunurile furate.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
la covrigi expr. scăpătat, ruinat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: co-vrig
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT13) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
covrig, covrigisubstantiv masculin
- 1. Produs alimentar în formă de inel, de opt etc., preparat din făină de grâu (și presărat cu sare, susan, mac etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: covrigel
- Își îngăduia s-arunce cîțiva bănuți pentru un covrig, să-l mănînce în drum spre casă. CAMILAR, TEM. 91. DLRLC
- Căpitanul portului... asculta crunt, strîngînd între degete o bucată de covrig uscat. BART, E. 295. DLRLC
- Veneam acasă, cu sînul încărcat de covrigi. CREANGĂ, A. 14. DLRLC
- Pe maidanul de dinaintea bisericii Popa-Tatu... stau niște dulăi cît vițeii de mari, culcați covrig, risipiți pe drum de-a curmezișul. GHICA, S. A. 147. DLRLC
- A se face covrig = a se încovriga, a se încolăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fierul se încovoia de se făcea covrig. ISPIRESCU, L. 21. DLRLC
-
- A scoate (sau a ajunge, a ieși) la covrigi = a face să devină (sau a deveni) foarte sărac. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sărăci
- Las’pe dînșii, că ne scot ei la covrigi! CREANGĂ, A. 154. DLRLC
-
-
etimologie:
- kovrig DEX '98 DEX '09