7 definiții pentru covarianță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COVARIANȚĂ, covarianțe, s. f. Covariație. [Pr.: -ri-an-] – Din engl. covariance.
COVARIANȚĂ, covarianțe, s. f. Covariație. [Pr.: -ri-an-] – Din engl. covariance.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
covarianță sf [At: DN3 / P: ~ri-an~ / Pl: ~țe / E: fr covariance] 1 (Statistică) Media produșilor termenilor analogi a două variabile corelate. 2 Covariație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COVARIANȚĂ s.f. (Statist.) Media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate. [Pron. -ri-an-. / < fr. covariance].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COVARIANȚĂ s. f. (stat.) media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate. (< fr. cavariance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
covarianță (desp. -ri-an-) s. f., g.-d. art. covarianței; pl. covarianțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*covarianță (-ri-an-) s. f., g.-d. art. covarianței; pl. covarianțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
covarianță s. f. → varianță
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-an-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
covarianță, covarianțesubstantiv feminin
- 1. Covariație. MDA2 DEX '09 DEX '98sinonime: covariație
- 2. Media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate. MDA2 DN
etimologie:
- covariance MDA2 DEX '09 DEX '98 DN