COVĂȚÍCĂ, covățele, s. f. Diminutiv al lui covată. – Covată + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COVĂȚÍCĂ s. albioară, albiuță, copăiță, (pop.) covățea. (~ pentru frământat aluatul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COVĂȚÍCĂ s. v. teică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

covățícă s. f., g.-d. art. covățélei; pl. covățéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

covățeá și covățícă f., pl. ele. Dim. d. covată.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink