9 definiții pentru cotutoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COTUTORE, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. – Din fr. cotuteur.
COTUTORE, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. – Din fr. cotuteur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cotutor sm vz cotutore
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTUTOR, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană, cu drepturi și obligații egale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTUTOR, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. – După fr. cotuteur.[1]
- Forma de masculin este nerecomandată; vezi cotutore. — gall
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
COTUTORE, -OARE s.m. și f. Cel care deține autoritatea tutelară asupra cuiva împreună cu altă persoană. [Cf. fr. cotuteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COTUTORE, -OARE s. m. f. cel care deține autoritatea tutelară asupra cuiva împreună cu altă persoană. (< fr. cotuteur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cotutoare s. f., g.-d. art. cotutoarei; pl. cotutoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cotutoare s. f., g.-d. art. cotutoarei; pl. cotutoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cotutoare s. f. → tutoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cotutore, cotutorisubstantiv masculin cotutoare, cotutoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- cotuteur DEX '09 DEX '98 DN