COTURN, coturni, s. m. Încălțăminte cu talpă groasă de lemn, pe care o purtau în Antichitate actorii de tragedie ca să pară mai înalți. ♦ Fig. Simbol al tragedianului. – Din fr. cothurne, lat. cothurnus.

coturn sm [At: CARAGIALE, N. S. 47 / Pl: ~i / E: fr cothurne, lat cothurnus] (Înv) Încălțăminte cu talpă groasă de lemn purtată în Antichitate de nobili sau de actori pe scenă.

COTURN, coturni, s. m. Încălțăminte cu talpă groasă de lemn, pe care o purtau în antichitate actorii de tragedie ca să pară mai înalți. ♦ Fig. Simbol al tragedianului. – Din fr. cothurne, lat. cothurnus.

COTURN, coturni, s. m. Încălțăminte cu talpă groasă pe care o purtau în antichitate actorii de tragedie, pe scenă (ca să pară mai înalți). Astfel se poartă pe aici fecioarele noastre, cu tolbă, Gleznele lor încingîndu-le strîns în coturnul de Sidon. COȘBUC, AE. 19. ◊ (Metaforic) Arta dramatică, teatrul. Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, cu coturnul, arcușul, condeiul. CARAGIALE, N. S. 47.

COTURN s.m. Încălțăminte cu talpă groasă pe care o purtau pe scenă actorii antici de tragedie. [< lat. cothurnus, gr. kothournos, cf. fr. cothurne].

COTURN s. m. încălțăminte cu talpă groasă pe care o purtau pe scenă actorii antici de tragedie; (fig.) simbol al tragedianului. (< fr. cothurne, lat. cothurnus)

COTURN ~i m. Încălțăminte cu talpă groasă de lemn, purtată de actorii teatrului antic grecesc și roman. /<fr. cothurne, lat. cothurnus

coturn m. 1. încălțăminte cu toc înalt ce purtau actorii tragici în antichitate; 2. însuș genul tragic.

*cotúrn m. (lat. cothurnus, d. vgr. kóthornos). Încălțăminte cu talpa groasă, ca să-l arăte maĭ înalt pe cel ce o poartă, uzitată de actoriĭ tragicĭ aĭ Grecilor și Romanilor. Fig. Tragedia (arta).

coturn s. m., pl. coturni

coturn s. m., pl. coturni

coturn s. m., pl. coturni