cotroboanță sf [At: H IX, 87 / Pl: ~țe / E: nct] (Îrg) 1 Contrabandă. 2 (Îe) Sunt de ~ Sunt de alergătură.

* COTROBONT, * COTROBONȚ sbst., * COTROBOANȚĂ f. Ⓟ = CONTRABANDĂ: mocanul nu se mulțumea așa să ia oile de cotrobonț (GR.-N.); trebue să prindă cotroboanțele (SAD.).