5 definiții pentru cotroanță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotroanță sf [At: H II, 176 / V: ~rion~ / Pl: ~țe / E: nct] (Min; reg) Piatră.

bodroanțe s.f. pl. (pop.) Boarfe, catrafuse. Și-a luat bodroanțele-n spate și-a plecat (CR.). • /form expr.; cf. boarfă, zdreanță.

bodroánțe, cotroánțe, cotrénțe și cotroáșe (oa dift.) f. pl. (probabil, nu din trențe, zdrențe. Cp. cu rut. katran, cotrențe). Est. Bulendre, boarfe, corcoațe, haine vechĭ și roase.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cotroanță, cotroanțe, s.f. (reg.) o piatră anumită; cruh.

Intrare: cotroanță
cotroanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotroanță
  • cotroanța
plural
  • cotroanțe
  • cotroanțele
genitiv-dativ singular
  • cotroanțe
  • cotroanței
plural
  • cotroanțe
  • cotroanțelor
vocativ singular
plural
cotrionță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.