COTOROÁNȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrână și rea; baborniță. ♦ (Pop.) Vrăjitoare. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COTOROÁNȚĂ ~e f. 1) Babă urâtă și rea; baborniță. 2) folc. Babă care se ocupă cu vrăjitul; vrăjitoare. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COTOROÁNȚĂ s. baborniță, hoașcă, zgripțuroaică, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) baborniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hârcă. (O ~ nesuferită.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COTOROÁNȚĂ s. v. babă, vrăjitoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COTOROÁNȚĂ, cotoroánțe, s. f. 1. (Var.) Zdreanță. 2. Femeie rea, harpie (1), zgripțuroaică (2). (cf. zdreanță)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

cotoroánță s. f., g.-d. art. cotoroánței; pl. cotoroánțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cotoroánță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu cotroanțe și cu ung. kotronc, moț). Iron. Hodoroagă, babă hodorogită. – V. bahorniță, hoașcă, zgîrță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink