cotonog, ~oagă [At: POLIZU / V: chităn~ / Pl: ~ogi, ~oage / E: ucr куторногий] 1-2 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) bolnav de picioare. 3-4 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) care umblă șchiopătând. 5-6 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) care are picioarele strâmbe. 7-8 sm, a (Cal) care are picioarele umflate. 9-10 sm, a (Cal) slab de picioare. 11-12 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu un picior bolnav. 13-14 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu un picior paralizat. 15-16 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) fără un picior. 17-18 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu piciorul sau mâna strâmbă. 19-20 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) care nu se poate servi de o mână. 21-22 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) fără o mână din cot. 23-24 smf, a (Pex) (Om) fără ambele coate. 25-26 smf, a (Câine) cu coada scurtă. 27 (Înv) Mădular. 28 (Înv) Ciot de mădular Cf cotoroage. 29 sf (Reg; lpl) Catalige.

COTONOG, -OAGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Despre oameni și animale) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mînă sau de un picior. Sări de pe căluțul cotonog, părăsi drumul și intră în ierburi. CAMILAR, N. I 302.

COTONOG ~oagă (~ogi, ~oage) și substantival (despre ființe) Care este infirm de un picior; care merge șchiopătând; șchiop; șontorog. /<ucr. kuternoha

cotonog a. bolnav de picioare (despre câini și vite). [Cf. pol. KUTEKNOGA, șchiop, paralizat].

cotonóg, -oágă adj. (rudă cu pol. kuternoga, șchĭop, olog. d. noga, picĭor. Cp. și cu vsl. konsŭ, kusŭ, cu coada retezată, konsŭ, bucată. V. chitonog, cotorog, cĭontonog, șofîrnog, nojiță, potnojă, conț, cîș). Cĭung orĭ olog (indiferent). N. pl. Sud. Chitonoage, picĭoroange. Iron. Cotoroage, cĭoante (picĭoare).

cotonog adj. m., s. m., pl. cotonogi; adj. f., s. f. cotonoagă, pl. cotonoage

!cotonog adj. m., s. m., pl. cotonogi; adj. f., s. f. cotonoagă, pl. cotonoage

cotonog adj. m., pl. cotonogi; f. sg. cotonoagă, pl. cotonoage

COTONOG adj. v. șchiop.

cotonog adj. v. ȘCHIOP.

cotonog (cotonoagă), adj. – 1. Șchiop. – 2. Invalid. Pol. kuternoga „șchiop”, rut. kutornogyi „paralitic” (Cihac, II, 77; Löwe 81; DAR). – Der. cotonoagă (var. chitonog, chitonag), s. f. (țăruș); cotonogi, vb. (a rămîne șchiop; a contracta o boală de picioare; a da lovituri la picioare; a bate, a lovi); cotonogeală, s. f. (bătaie, pedepsire; boală a oilor, ale căror copite se crapă ca urmare a umezelii).