2 intrări
22 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COTLET, cotlete, s. n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot. 2. (La pl.) Favoriți. – Din fr. côtelette.
COTLET, cotlete, s. n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot. 2. (La pl.) Favoriți. – Din fr. côtelette.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
cotlet [At: NEGRUZZI, S. I, 207 / V: ~tă sf / Pl: ~e sn, sf, ~eți sm / E: fr côtelette] 1-3 sn Coastă de vițel, de berbec sau de porc, împreună cu felia de carne corespunzătoare din mușchiul spinării. 4 sn Friptură din cotlet (1). 5 sm (Fam) Favoriți (mari și deși).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTLET, cotlete, s. n. 1. Coastă de porc, de vițel sau de berbec împreună cu bucata corespunzătoare de carne. V. costiță. Rămaserăm la un han să gustăm cîte ceva. Ni se servi două cotlete arse, pîine neagră și vin acru. BOLINTINEANU, O. 281. Cere cotlete și biftecuri. I. IONESCU, M. 684. 2. (La pl., familiar) Favoriți. Își trăgea cotletele grav, cu mustățile rase, în fața unui maldăr de gazete streine... pufăia dintr-o havană. VLAHUȚĂ, O. A. III 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTLET s.n. 1. Coastă de porc, de vițel sau de berbec împreună cu bucata corespunzătoare de carne. 2. (La pl.; fam.) Favoriți. [< fr. côtelette].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COTLET s. n. 1. antricot. 2. (pl.) favoriți (III). (< fr. côtelette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COTLET ~e n. 1) Bucată de carne de vită sau de porc, tăiată din regiunea intercostală; antricot; costiță. 2) Friptură din asemenea carne. /<fr. côtelette
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cocleț sn [At: ȘEZ. VIII, 147 / V: cotleț smn, ~ete, cotlete, cotlet, coglete, codl~ sm, corl~ smn, corlete, corletiu, cotlej sm / Pl: ~i și (mai rar) ~e/ E: nct] 1 Parte a ițelor războiului de țesut prin care se trec firele de urzeală. 2 (Pan; îf coclete) Ochiuri ale împletiturii de la ciorapi. 3 (Pex) Împletitură la ciorap. 4 (Pex; îf corleț) Scândură pe care se fac ițele. 5 Lemn ce se pune peste cârpa cu caș. 6 (Îf corlete) Frământător pe care se pune covata, când se face pâine. 7 (Îf coclete) Înveliș verde al alunelor. 8 (Îf coclete) Clanță. 9 (Îf corleț) Genunchi dinapoi al calului. 10 (Pre; îf corleț, codleț) Piele îngroșată a cailor sub genunchiul dinainte Si: castană. 11 (Îf cocleți) Parte a căruței nedefinită mai de aproape. 12 Cotor de măr. 13 Ciorchine de strugure.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cotletă sf vz cotlet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cotletă f. costiță (= fr. côtelette).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cotleț m. V. cocleț.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocléț m. (var. din gogleț, goglează). Fir drept care are un laț pin care trec firele urzeliĭ și care, unindu-se cu alte fire, formează ița. Greșeală la năvădit cînd firu trece pintre iță și spată și formează ochĭurĭ (nodurĭ, inele). Fig. A căuta cuĭva coclețĭ, a căuta nod în papură, a-ĭ căuta defecte. – În Trans. cocleț, corleț și cogleț, n., pl. e; în Mold. nord. și cotleț. – P. înț. de „diareĭe”, V. colețĭ, crîmpiță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
costíță f., pl. e (dim. d. coastă. Cp. și cu bg. kostíca, arșic, d. kostĭ, os). În măcelărie și bucătărie, garf, pîrjoală, bucată de carne cu o bucățică de coastă: costiță de purcel friptă pe grătar. – Barb. cotletă, cotlet și antricot (fr. côtelette și entrecôte).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*cotlétă f., pl. e (fr. côtelette, dim. d. côte, coastă. V. coastă). Barb. Costiță (la bucătărie). Fig. Iron. Barbă lăsată numaĭ de la ureche pînă în mijlocu obrazuluĭ. – Și cotlet, n., pl. e (costiță) și masc. (barbă).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cotléț, V. cocleț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cotlet (antricot) (desp. co-tlet) s. n., pl. cotlete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cotlet (antricot) (co-tlet) s. n., pl. cotlete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cotlet (antricot) s. n. (sil. -tlet), pl. cotlete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cotlet, pl. cotlete
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COTLET s. v. antricot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COTLET s. antricot, (prin Mold.) tarac. (Un ~ de porc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cotlet (cotlete), s. n. – 1. Antricot. – 2. (S. m.) Favoriți. – Var. (1) cotletă. Fr. côtelette.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COTLET, cotlete, s.n. Piesă cuprinzând osul și carnea aferentă, decupată din partea superioară a coastelor de la batal, miel, porc, vițel, cerb, căprioară. Prin cotlet de pasăre se înțelege pieptul de pasăre dezosat și curățat de pieliță, fiecare jumătate fiind servită pe osul aferent de la aripă, scurtat corespunzător.
- sursa: DGE (2003)
- adăugată de gal
- acțiuni
- silabație: co-tlet
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cotlet, cotletesubstantiv neutru
- 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Rămaserăm la un han să gustăm cîte ceva. Ni se servi două cotlete arse, pîine neagră și vin acru. BOLINTINEANU, O. 281. DLRLC
- Cere cotlete și biftecuri. I. IONESCU, M. 684. DLRLC
- 1.1. Friptură din asemenea carne. NODEX
-
- 2. Favoriți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Își trăgea cotletele grav, cu mustățile rase, în fața unui maldăr de gazete streine... pufăia dintr-o havană. VLAHUȚĂ, O. A. III 26. DLRLC
-
etimologie:
- côtelette DEX '09 DEX '98 DN