COTIZÁ, cotizez, vb. I. 1. Intranz. A plăti o cotizație. 2. Refl. recipr. (Rar) A se uni pentru a participa la o cheltuială comună. – Din fr. cotiser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A COTIZÁ ~éz intranz. A plăti o cotizație. /<fr. cotiser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COTIZÁ vb. I. 1. intr. A plăti o cotizație, o cotă-parte. 2. refl. (Franțuzism) A se uni pentru a participa la o contribuție bănească, la o cheltuială comună. [P.i. -zez. / < fr. cotiser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COTIZÁ vb. I. intr. a plăti o cotizație. II. refl. a se uni pentru a participa la o cheltuială comună. (< fr. cotiser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cotizá vb., ind. prez. 1 sg. cotizéz, 3 sg. și pl. cotizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*cotizéz v. intr. (fr. cotiser, d. cote, cotă). Contribuĭ c´o anumită sumă de banĭ la un termin fix p. un scop oare-care: la societate cotizăm cu un franc pe lună. – Rar și a se cotiza, v. refl. (fr. se cotiser).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cotiza, cotizez v. i. (pub.) a mitui cu regularitate pe cineva.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink