7 definiții pentru «coterie»   declinări

COTERÍE, coterii, s. f. Grup restrâns de persoane care urmăresc scopuri ascunse, egoiste și care urzesc intrigi și alte acțiuni reprobabile; gașcă, clică. – Din fr. coterie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

COTERÍE ~i f. Grup de persoane unite în scopuri reprobabile; clică; gașcă. Spirit de ~. /<fr. coterie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COTERÍE s.f. Grup de persoane care urmăresc scopuri ascunse; gașcă, clică. [Gen. -iei. / < fr. coterie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COTERÍE s. f. grup de persoane care își apără reciproc interesele, care urmăresc scopuri ascunse; gașcă, clică. (< fr. coterie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COTERÍE s. v. bandă, cârdășie, clan, clică, gașcă, șleahtă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coteríe s. f., art. cotería, g.-d. art. coteríei; pl. coteríi, art. coteríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coteríe f. (fr. coterie). Iron. Gașcă, clică, cărdășie, ceată de șarlatanĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink