3 intrări

37 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTCODĂCIT, cotcodăcituri, s. n. Faptul de a cotcodăci.V. cotcodăci.

COTCODĂCIT, cotcodăcituri, s. n. Faptul de a cotcodăci.V. cotcodăci.

cotcodăcit sn [At: TEODOREANU, M. II, 58 / Pl: ~uri / E: cotcodăci] 1-2 Cotcodăcire (1-2). 3 Sunet emis de găină Si: câtcărăit (3), cotcodac (7), cutcudețătură (3).

COTCODĂCIT s. n. Faptul de a cotcodăci; p. ext. sunetele scoase prin cotcodăcire.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

cătcădăcit2, ~ă a vz cotcodăcit2

cătcădăcit1 sn vz cotcodăcit1

cătcădățit2, ~ă a vz cotcodăcit2

cătcădățit1 sn vz cotcodăcit1

câtcădăcit2, ~ă a vz cotcodăcit2

câtcădăcit1 sn vz cotcodăcit1

câtcădăți vi vz cotcodăci

cotcodăci vi [At: ALECSANDRI, T. 105 / V: (reg) cătcăd~, cătcădăți, câtcăd~, codc~, ~doci, cotcoi, cutcud~, cutcudăi / Pzi: ~ăcește / E: cotcodac] 1-2 (D. găini) A emite sunetul cotcodac (1-2) Si: (reg) a cotorozi (1-2). 3 (D. oameni) A trăncăni.

COTCODĂCI, cotcodăcesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre găini) A scoate sunete caracteristice (mai ales după ce a ouat). Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. ◊ (Rar, despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26 2. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost, a trăncăni, a pălăvrăgi. Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. ◊ Tranz. Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500.

A COTCODĂCI ~esc intranz. 1) (despre găini) A scoate sunete caracteristice speciei (după ce s-au ouat); a face „cotcodac-cotcodac”. 2) fig. (despre persoane) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. /Din cotcodac

codcodăcì v. V. cotcodăci. [Derivat din cotcodac!].

cotcodăcì v. a cânta (se zice de găină când vrea să ouă).

cotcodăcésc, a v. intr. (d. cotcodac și rudă cu vsl. sîrb. kokodakati, bg. kudkudákam, rus. kudákatĭ, rut. kudkudákati, ceh. kotkodákati; ung. kotkodácsolni și kokodácsolni; germ. gackern ș. a.). Fac „cotcodac”: găina cotcodăcește. Fig. Iron. Fac gură mereŭ, tot protestez: baba cotcodăcea. – Și cotcorogesc (Munt.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotcodăcit s. n., pl. cotcodăcituri

cotcodăcit s. n., pl. cotcodăcituri

cotcodăcit s. n., pl. cotcodăcituri

cotcodăci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, 3 pl. cotcodăcesc, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 să cotcodăcească

cotcodăci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 să cotcodăcească

cotcodăci vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcește, imperf. 3 sg. cotcodăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. cotcodăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTCODĂCIT s. cotcodăceală, cotcodăcire. (~ul găinii.)

COTCODĂCIT s. cotcodăceală, cotcodăcire. (~ găinii.)

COTCODĂCI vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

cotcodăci vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

Intrare: cotcodăcit (part.)
cotcodăcit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitul
  • cotcodăcitu‑
  • cotcodăci
  • cotcodăcita
plural
  • cotcodăciți
  • cotcodăciții
  • cotcodăcite
  • cotcodăcitele
genitiv-dativ singular
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitului
  • cotcodăcite
  • cotcodăcitei
plural
  • cotcodăciți
  • cotcodăciților
  • cotcodăcite
  • cotcodăcitelor
vocativ singular
plural
cătcădăcit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cotcodăcit (s.n.)
cotcodăcit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitul
  • cotcodăcitu‑
plural
  • cotcodăcituri
  • cotcodăciturile
genitiv-dativ singular
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitului
plural
  • cotcodăcituri
  • cotcodăciturilor
vocativ singular
plural
cătcădățit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câtcădăcit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cotcodăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotcodăci
  • cotcodăcire
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitu‑
  • cotcodăcind
  • cotcodăcindu‑
singular plural
  • cotcodăcește
  • cotcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcesc
  • cotcodăceam
  • cotcodăcii
  • cotcodăcisem
a II-a (tu)
  • cotcodăcești
(să)
  • cotcodăcești
  • cotcodăceai
  • cotcodăciși
  • cotcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • cotcodăcește
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăcea
  • cotcodăci
  • cotcodăcise
plural I (noi)
  • cotcodăcim
(să)
  • cotcodăcim
  • cotcodăceam
  • cotcodăcirăm
  • cotcodăciserăm
  • cotcodăcisem
a II-a (voi)
  • cotcodăciți
(să)
  • cotcodăciți
  • cotcodăceați
  • cotcodăcirăți
  • cotcodăciserăți
  • cotcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • cotcodăcesc
(să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăceau
  • cotcodăci
  • cotcodăciseră
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • codcodăci
  • codcodăcire
  • codcodăcit
  • codcodăcitu‑
  • codcodăcind
  • codcodăcindu‑
singular plural
  • codcodăcește
  • codcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codcodăcesc
(să)
  • codcodăcesc
  • codcodăceam
  • codcodăcii
  • codcodăcisem
a II-a (tu)
  • codcodăcești
(să)
  • codcodăcești
  • codcodăceai
  • codcodăciși
  • codcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • codcodăcește
(să)
  • codcodăcească
  • codcodăcea
  • codcodăci
  • codcodăcise
plural I (noi)
  • codcodăcim
(să)
  • codcodăcim
  • codcodăceam
  • codcodăcirăm
  • codcodăciserăm
  • codcodăcisem
a II-a (voi)
  • codcodăciți
(să)
  • codcodăciți
  • codcodăceați
  • codcodăcirăți
  • codcodăciserăți
  • codcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • codcodăcesc
(să)
  • codcodăcească
  • codcodăceau
  • codcodăci
  • codcodăciseră
cutcudăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotcoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cătcădăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câtcădăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câtcădăci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cătcădăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotcodoci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotcodăcit, cotcodăciturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi cotcodăci DEX '98 DEX '09

cotcodăci, cotcodăcescverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre găini) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. DLRLC
    • format_quote După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
    • format_quote Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. DLRLC
    • format_quote Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. DLRLC
    • format_quote rar (Despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26. DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv figurat (Despre oameni) A vorbi fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. DLRLC
    • format_quote Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500. DLRLC
etimologie:
  • cotcodac DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.