11 definiții pentru cotangentă
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COTANGENTĂ, cotangente, s. f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta unghiului complementar. – Din fr. cotangente.
cotangentă sf [At: LTR / Pl: ~te / E: fr cotangente] (Mat) Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complementar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTANGENTĂ, cotangente, s. f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complemantar. – Din fr. contangente.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
COTANGENTĂ, cotangente, s. f. (Mat.) Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complementar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTANGENTĂ s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complementar. [< fr. cotangente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COTANGENTĂ s. f. funcție trigonometrică a unghiului complementar. (< fr. cotangente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COTANGENTĂ ~e f. mat. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta unghiului complementar. /<fr. cotangente
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*cotangéntă f., pl. e (co- și tangentă). Geom. Tangenta complementuluĭ unuĭ unghĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cotangentă s. f., g.-d. art. cotangentei; pl. cotangente; simb. cotg
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!cotangentă s. f., g.-d. art. cotangentei; pl. cotangente; simb. cotg
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cotangentă s. f., pl. cotangente; simb. cot sau cotg
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cotangentă, cotangentesubstantiv feminin
- 1. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta unghiului complementar. DEX '09 DLRLC DN
- comentariu cotg DOOM 2 DOR
etimologie:
- cotangente DEX '09 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.