2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
costumbrist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: sp costumbrista] 1-2 smf, a (Persoană) care aderă la costumbrism. 3 a Referitor la costumbrism. 4 a Caracteristic costumbrismului. 5 a Care aparține costumbrismului.
COSTUMBRIST, -Ă adj. Referitor la costumbrism. // s.m. și f. Adept al costumbrismului. [< sp. costumbrista].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COSTUMBRIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al costumbrismului. (< sp. costumbrista)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: costumbrist (adj.)
costumbrist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: costumbrist (persoană)
costumbrist2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
costumbrist, costumbristăadjectiv costumbristă, costumbristesubstantiv feminin costumbrist, costumbriștisubstantiv masculin
- 1. (Adept) al costumbrismului. DN MDN '00
etimologie:
- costumbrista DN MDN '00