COSTÚM, costume, s. n. 1. Îmbrăcăminte bărbătească compusă din haină și pantaloni (și din vestă). ♦ Îmbrăcăminte femeiască compusă din fustă și jachetă; taior. 2. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte la anumite ocazii. 3. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port. – Din fr. costume.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSTÚM ~e n. 1) Ansamblu de îmbrăcăminte, compus din haină și pantaloni (la bărbați) și din fustă (sau pantaloni) și jachetă (la femei). ◊ În ~ul lui Adam în pielea goală. 2) Îmbrăcăminte confecționată special pentru anumite ocazii. ~ de cosmonaut. ◊ ~ național îmbrăcăminte tradițională a unui popor sau a unei regiuni; port. /<fr. costume
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSTÚM s.n. 1. Îmbrăcăminte completă (formată din haină și pantalon la bărbați, sau din fustă și jachetă la femei). 2. Fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii. 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc. [Pl. -me. / < fr. costume, cf. it. costume – obicei, datină].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSTÚM s. n. 1. îmbrăcăminte completă la bărbați sau la femei. 2. fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii. 3. îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc. (< fr. costume)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSTÚM s. 1. haine (pl.), îmbrăcăminte, ținută. (~ de sărbătoare.) 2. v. port.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
costúm (costúme), s. f. – Tip de îmbrăcăminte. Fr. costume. – Der. costumat, adj.; costumier, s. m., din fr. costumier.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
costúm s. n., pl. costúme
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*costúm n., pl. e și urĭ (fr. costume, d. it. costúme, din lat. consuetúdo, -údinid, obișnuință). Port, îmbrăcăminte: costum național.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
costúm-taiór s.n. (vest.) Costum de femeie compus din jachetă și fustă din același material ◊ „Deosebit de interesant sunt croite costumele-taior.” Cont. 8 III 63 p. 2 (din costum + taior, după fr. costume tailleur)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
costúm-unifórmă s.n. (vest.) Uniformă pentru elevi ◊ „La magazinul «Romarta copiilor» din Capitală se probează un costum-uniformă.” R.l. 5 IX 64 p. 1 (din costum + uniformă)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSTUM DE SUPRASARCINĂ îmbrăcăminte specială destinată protecției personalului navigant care zboară la viteze mari în straturile înalte ale atmosferei. Sin. Costum presurizat.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
costum de cherestea / de placaj expr. coșciug.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
în costumul lui Adam și Eva expr. (glum. – d. un cuplu) nud; complet dezbrăcat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink