COSTÁL, -Ă, costali, -e, adj. Al coastei, care ține de coastă. – Din fr. costal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

COSTÁL ~ă (~i, ~e) anat. Care se referă la regiunea coastelor. /<fr. costal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COSTÁL, -Ă adj. (Anat.) Al coastei. [< fr. costal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COSTÁL, -Ă adj. (anat.) referitor la coaste. (< fr. costal)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

costál adj. m., pl. costáli; f. sg. costálă, pl. costále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*costál, -ă adj. (d. lat. costa, coastă; fr. costal). Anat. Al coastelor: vertebre costale.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink