7 definiții pentru cosorî

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COSORÎ, cosorăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. Fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor.

COSORÎ, cosorăsc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A tăia vița de vie cu cosorul (1). 2. Fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor.

cosorî1 [At: ȘINCAI, HR. II, 278/37 / V: ~seri / Pzi: ~răsc / E: cosor] 1 vt A tăia via cu cosorul1 (1). 2 vt A curăța pomii cu cosorul1 (1). 3 vt A tăia stuful cu cosorul1. 4 vt (Pex) A tăia. 5 vt (Pex) A înghionti. 6 vt (Pex) A bate. 7 vt (Pex) A ucide. 8 vt (Fig) A ironiza. 9 vt A jigni. 10 vr (Reg) A se scărpina. 11 vr (D. vite) A se împerechea.

cosorî2 vr [At: HERZ.-GHER., M. IV, 240 / Pzi: ~răsc / E: cosor1] (Reg) A privi morocănos.

A COSORÎ ~ăsc tranz. (viță de vie) A curăța cu cosorul. /Din cosor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cosorî (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosorăsc, 3 sg. cosorăște, imperf. 1 cosoram; conj. prez. 1 sg. să cosorăsc, 3 să cosorască

cosorî (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosorăsc, imperf. 3 sg. cosora, perf. s. 3 sg. cosorî, 3 pl. cosorâră; conj. prez. 3 să cosorască; ger. cosorând; part. cosorât

cosorî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosorăsc, imperf. 3 sg. cosora; conj. prez. 3 sg. și pl. cosorască

Intrare: cosorî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cosorî
  • cosorâre
  • cosorât
  • cosorâtu‑
  • cosorând
  • cosorându‑
singular plural
  • cosorăște
  • cosoraște
  • cosorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cosorăsc
(să)
  • cosorăsc
  • cosoram
  • cosorâi
  • cosorâsem
a II-a (tu)
  • cosorăști
(să)
  • cosorăști
  • cosorai
  • cosorâși
  • cosorâseși
a III-a (el, ea)
  • cosorăște
  • cosoraște
(să)
  • cosorască
  • cosora
  • cosorî
  • cosorâse
plural I (noi)
  • cosorâm
(să)
  • cosorâm
  • cosoram
  • cosorârăm
  • cosorâserăm
  • cosorâsem
a II-a (voi)
  • cosorâți
(să)
  • cosorâți
  • cosorați
  • cosorârăți
  • cosorâserăți
  • cosorâseți
a III-a (ei, ele)
  • cosorăsc
(să)
  • cosorască
  • cosorau
  • cosorâ
  • cosorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cosorî, cosorăscverb

regional
  • 1. A tăia vița de vie cu cosorul. DEX '09 DEX '98
  • 2. figurat A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • cosor DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.