cosmo- [At: DN³ / V: cosm~ (înv) cozm~ / E: fr cosmo-] Element prim de compunere cu semnificația: 1-2 Referitor la cosmos (1-2). 3-4 De cosmos (1-2).

COSMO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cosmos, univers”. [Var. cosm-. / < fr. cosmo-, cf. gr. kosmos].

COSM(O)-, -COSM elem. „cosmos, univers”. (< fr. cosm/o/-, -cosme, cf. gr. kosmos)

-cosm² [At: DN³ / E: fr -cosme] Element secund de compunere cu semnificația „(Referitor la) cosmos”.

cosm³- vz cosmo

cozm- vz cosm-

COSM¹- v. cosmo-.

-COSM² Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cosmos”. [< fr. -cosme].

COSMO- „lume, univers; cosmic, universal”. ◊ gr. kosmos „ordine, ornament, univers” > fr. cosmo-, engl. id., germ. kosmo- > rom. cosmo-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie₁), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de viață din spațiul cosmic. 2. Studiu al activității factorilor cosmici asupra organismelor vii; ~ceras (v. -ceras), s. m., tip de amonit jurasic, a cărui cochilie evolută era ornamentată cu numeroase coaste curbate și polifurcate; ~crație (v. -crație), s. f., monarhie universală, preconizată de filozofii antici; ~drom (v. -drom), s. n., teren special amenajat pentru lansarea sateliților artificiali și a navelor cosmice; sin. astrodrom; ~economie (v. eco-₁, v. -nomie), s. f., economie mondială; sin. mondoeconomie; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie₁), s. f., știință care studiază funcțiile organismului în condiții artificiale cosmice sau în timpul zborului cosmic; ~genie (v. -genie₁), s. f., teorie referitoare la formarea universului; ~gonie (v. -gonie), s. f., ramură a astronomiei care studiază forma și evoluția universului; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cosmografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu descrierea corpurilor și a fenomenelor cerești; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a aștrilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în cosmologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază structura și evoluția universului și legile care îl guvernează; ~naut (v. -naut), s. m. și f., astronaut*; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitatea legilor care guvernează universul; ~patologie (v. pato-, v. -logie₁), s. f., studiul acțiunii nocive a factorilor cosmici asupra viețuitoarelor.

COSM-, v. COSMO-. □ ~estezie (v. -estezie), s. f., sensibilitate a plantelor la excitațiile externe; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină medicală care se ocupă cu menținerea și perfecționarea frumuseții fizice a corpului omenesc.