3 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORTES s. n. pl. 1. (În Evul Mediu, în Spania și Portugalia) Organe reprezentative pe stări. 2. Denumire a parlamentului în Portugalia (până în 1911) și în Spania. [Var.: cortesuri s. n. pl.] – Cuv. sp.

cortes sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: sp, fr cortes] (În Spania și Portugalia) 1 Organe reprezentative pe țară, în Evul Mediu. 2 (Până în 1911) Parlament din Spania și Portugalia.

CORTES s. n. 1. (În evul mediu, în Spania și Portugalia) Organe reprezentative pe stări. 2. Denumire a parlamentului în Portugalia (până în 1911) și în Spania. – Cuv. sp.

CORTES s.n. Parlament în Spania și Portugalia. [Pl. -suri. / < sp., fr. cortès].

CORTES s. n. 1. organ reprezentativ în Spania și Portugalia feudală. 2. parlament în Portugalia (până în 1911) și Spania. (< sp. cortes)

corteș sm [At: DA / Pl: ~i / E: mg kortes ] (Mgm; îrg) Agent electoral.

Cortez (Fernan) m. celebru căpitan spaniol care în 1519 cuceri Mexicul (1485-1547).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!cortes (hisp.)/cortesuri (organe reprezentative) s. n. pl.

!cortesuri (organe reprezentative; parlament spaniol) s. n. pl.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

corteș (-și), s. m. – (Trans., înv.) Agent electoral. Mag. kortes, din sp. cortes (DAR).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corteș, corteși, s.m. (reg., înv.) agent electoral.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORTES [cortés], Hernán (Hernando) (1485-1547), conchistador spaniol. Conducător al expediției care i-a înfrînt pe azteci și a cucerit Mexicul (1519-1521).

Intrare: Cortes
Cortes nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cortes
Intrare: cortes
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortes
  • cortesul
  • cortesu‑
plural
  • cortesuri
  • cortesurile
genitiv-dativ singular
  • cortes
  • cortesului
plural
  • cortesuri
  • cortesurilor
vocativ singular
plural
Intrare: corteș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corteș
  • corteșul
  • corteșu‑
plural
  • corteși
  • corteșii
genitiv-dativ singular
  • corteș
  • corteșului
plural
  • corteși
  • corteșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cortes, cortesurisubstantiv neutru

  • 1. în Evul Mediu (În Spania și Portugalia) Organe reprezentative pe stări. MDA2 DEX '09 MDN '00
  • 2. Denumire a parlamentului în Portugalia (până în 1911) și în Spania. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.