3 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORTEL2, corteluri, s. n. (Reg.) Haină bărbătească de lână, brodată, cu mâneci din postav alb. – Et. nec.

CORTEL2, corteluri, s. n. (Reg.) Haină bărbătească de lână, brodată, cu mâneci din postav alb. – Et. nec.

CORTEL1, corteluri, s. n. (Reg.) Umbrelă. [Pl. și: cortele] – Cort + suf. -el.

CORTEL1, corteluri, s. n. (Reg.) Umbrelă. [Pl. și: cortele] – Cort + suf. -el.

CORTEL3, corteluri, s. n. (Reg.) Gazdă, loc de rămas peste noapte. – Din magh. kortély.

CORTEL3, corteluri, s. n. (Reg.) Gazdă, loc de rămas peste noapte. – Din magh. kortély.

cortel2 sn [At: LB / V: ~rdel / Pl: ~e / E: nct] (Trs) 1 Haină bărbătească, albă, de lână Si: anteriu. 2 Haină cu mâneci, din postav alb, brodat cu floricele din lână vopsită numite găitane Si: (înv) ipingea. 3 Șubă. 4 Vestă lungă de catifea, cu fluturi din mărgele.

cortel3 sn [At: LB / V: ~til / Pl: ~e / E: mg kortély] (Mgm; îrg) 1 Cvartir. 2 Sălaș. 3 Locuință. 4 Gazdă. 5 Conac.

cortel1 sn [At: ALECSANDRI, T. 1752 / Pl: ~uri / E: cort + -el] (Reg) Umbrelă.

CORTEL, corteluri, s. n. (Mold.) Umbrelă. Se îndreaptă spre casă să-și pregătească bagajele... manta, galoși și cortel. C. PETRESCU, Î. II 129. Sub cortelu-i de atlaz îl invită. ALECSANDRI, P. III 84.

cortel n. Mold. umbrelă: sub cortelu-i de atlaz AL. [Lit. cort mic].

cortél n., pl. e și urĭ (dim. d. cort). Vest. Dulamă, ipîngea, manta cum purtaŭ grăniceriĭ pe la 1850 orĭ cum poartă azĭ țăraniĭ pe la Olt (albă, lungă, cu găitane). Est. Umbrelă. Trans. Găzduire, ospitalitate: ceru cortel peste noapte (Ret. 4, 52). Olt. Cortelu nopțiĭ, valu nopțiĭ. V. contuș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!cortel (umbrelă; haină; cartier) (înv., reg.) s. n., pl. corteluri

cortel1 (umbrelă) (înv.) s. n., pl. corteluri/cortele

cortel2 (haină) (reg.) s. n., pl. corteluri

cortel (haină, gazdă) s. n., pl. corteluri

cortel (umbrelă) s.n., pl. corteluri / cortele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORTEL s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, umbrelă.

cortel s. v. ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. SĂLAȘ. UMBRELĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cortel, corteluri, s.n. (reg.) 1. (mold.) umbrelă. 2. (munt.) haină bărbătească de lână albă, brodată, cu mâneci din postav alb; antiriu, ipingea. 3. (ard.) gazdă, loc de rămas peste noapte, conac.

Intrare: cortel (gazdă)
cortel1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • corteluri
  • cortelurile
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • corteluri
  • cortelurilor
vocativ singular
plural
cortel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • cortele
  • cortelele
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • cortele
  • cortelelor
vocativ singular
plural
Intrare: cortel (haină)
cortel1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • corteluri
  • cortelurile
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • corteluri
  • cortelurilor
vocativ singular
plural
cortel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • cortele
  • cortelele
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • cortele
  • cortelelor
vocativ singular
plural
Intrare: cortel (umbrelă)
cortel1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • corteluri
  • cortelurile
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • corteluri
  • cortelurilor
vocativ singular
plural
cortel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortel
  • cortelul
  • cortelu‑
plural
  • cortele
  • cortelele
genitiv-dativ singular
  • cortel
  • cortelului
plural
  • cortele
  • cortelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cortel, cortelurisubstantiv neutru

etimologie:

cortel, cortelurisubstantiv neutru

  • 1. Haină bărbătească de lână, brodată, cu mâneci din postav alb. DEX '09
etimologie:

cortel, cortelurisubstantiv neutru

  • 1. regional Umbrelă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: umbrelă
    • format_quote Se îndreaptă spre casă să-și pregătească bagajele... manta, galoși și cortel. C. PETRESCU, Î. II 129. DLRLC
    • format_quote Sub cortelu-i de atlaz îl invită. ALECSANDRI, P. III 84. DLRLC
etimologie:
  • Cort + sufix -el. DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.