corpus² sn [At: DN³ / Pl: ~uri / E: lat, fr corpus] 1 (Tip) Corp de literă de 10 puncte tipografice Si: garamond. 2 (Liv) Culegere de documente, de fragmente din mai mulți autori etc. cu privire la un anumit subiect.

CORPUS, corpusuri, s. n. (Livresc) Culegere de fragmente din mai mulți autori, de documente, inscripții etc. referitoare la un anumit subiect sau la o anumită epocă. Săpăturile arheologice, corpusul de documente în curs de alcătuire vor crea noi posibilități pentru întocmirea de monografii, studii etc. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 7/3.

CORPUS s.n. (Poligr.) Corp de literă de 10 puncte tipografice; garmond. 2. (Liv.) Culegere de documente, de fragmente din mai mulți autori etc. cu privire la un subiect sau la o epocă. [Pl. -suri. / < lat., fr. corpus].

CORPUS s. n. 1. culegere, colecție de date, de texte, inscripții, legi. 2. garmond. (< lat., fr. corpus)

CORPUS ~uri n. 1) Corp de literă de zece puncte tipografice. 2) livr. Totalitate a volumelor unei colecții de materiale referitoare la un anumit domeniu; corp. /<lat. corpus

HABEAS CORPUS loc. s. n. (În legislația unor țări) Drept care garantează libertatea individuală și îngrădește arestările și reținerea arbitrară a persoanei. [Pr.: ha-be-as cor-pus] – Expr. lat.

habeas corpus sn [At: RESMERIȚĂ, D. / P: ~be-as / Pl: ~uri / E: lat habeas corpus] (Jur) Drept care garantează libertatea individuală și protejează împotriva arestării arbitrare, permițând arestatului să ceară prin avocatul său să compară în fața unui magistrat care urmează să decidă asupra legalității arestării.

HABEAS CORPUS s. n. (În legislația unor țări) Drept care garantează libertatea individuală și protejează împotriva arestării arbitrare, permițând arestatului să ceară prin avocatul său să compară în fața unui magistrat care urmează să decidă asupra legalității arestării. [Pr.: ha-be-as cor-pus] – Expr. lat.

HABEAS CORPUS loc. s. (Jur.) Mandat al arestatului de a compărea în fața unui magistrat, care urmează să decidă asupra legalității arestării. [Pron. -be-as. / < engl., fr., lat. habeas corpus – să ai corpul (liber)].

HABEAS CORPUS loc. s. (în legislația unor țări) drept care garantează libertatea individului, permițând celui arestat să compară în fața unui magistrat, care urmează să decidă asupra legalității arestării. (< lat. habeas corpus, să ai corpul /liber/)

habeas-corpus n. («s’ai corpul tău»), lege în Anglia care dă acuzaților dreptul de a aștepta în libertate judecata lor, dând o cauțiune.

corpus (livr.) s. n., pl. corpusuri

corpus (livr.) s. n., pl. corpusuri

corpus s. n., pl. corpusuri

habeas corpus (lat.) (desp. -be-as) loc. s. n.

*habeas corpus (lat.) (-be-as) loc. s. n.

CORPUS s. corp. (Un ~ de legi.)

CORPUS s. corp. (Un ~ de legi.)

CÓRPUS (cuv. lat.) s. n. Culegere sau colecție de texte, inscripții, legi (ex. Corpus iuris civilis). ◊ C. de folclor = colecție sistematică a creației populare: subiecte, versiuni, și variante, ale tuturor speciilor și genurilor înregistrate de pe întreg spațiul geografic populat de un popor, cuprinzînd înregistrările folclorice efectuate în timpuri diferite.