CORONÍȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1). – Coroană + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORONÍȚĂ s. cununiță. (O ~ de flori.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coroníță s. f., g.-d. art. coroníței; pl. coroníțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink