CORONÁR, -Ă, coronari, -e, adj. (Și substantivat, f.) Vase sangvine, artere și vene în formă de coroană în jurul unui organ pe care îl irigă. – Din fr. coronaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORONÁR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre vasele sangvine) Care are formă de coroană (în jurul unui organ). /<fr. coronaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORONÁR, -Ă adj. (Anat.; despre vase sanguine) Care aparține inimii, care irigă inima, înconjurând-o ca o coroană. [Pl. -ri, -re. / < fr. coronaire < lat. corona – coroană].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORONÁR¹, -Ă adj. (despre vase sangvine) care înconjură, ca o coroană, un organ, pe care îl irigă. ♦ artere ĕ (și s. f.) = cele două artere care se desprind din artera aortă, vascularizând inima; marea venă ~ă = venă care drenează sângele venos al inimii. (< fr. coronaire, lat. coronarius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CORONÁR², -Ă adj. pentru facerea unei coroane. ♦ (ant.) aur ~ = dar făcut de provinciali generalilor încoronați în triumf. (< lat. coronarius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coronár adj. n., f. coronáră, pl. n. și f. coronáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink