7 definiții pentru coroiaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COROIAJ, coroiaje, s. n. Raportul dintre aria secțiunii inițiale a unui lingou sau a unui semifabricat supus laminării sau forjării și aria secțiunii finale a semifabricatului sau a piesei obținute. – Din fr. corroyage.
COROIAJ, coroiaje, s. n. Raportul dintre aria secțiunii inițiale a unui lingou sau a unui semifabricat supus laminării sau forjării și aria secțiunii finale a semifabricatului sau a piesei obținute. – Din fr. corroyage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coroiaj sn [At: DN3 / P: ~ro-iaj / Pl: ~e / E: fr corroyage] (Teh) Prelucrare prin laminare sau forjare a unei bare metalice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COROIAJ s.n. (Tehn.) Prelucrare prin laminare sau forjare a unei bare metalice. [Pron. -ro-iaj. / < fr. corroyage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COROIAJ s. n. prelucrare prin laminare sau forjare a unei bare metalice. (< fr. corroyage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coroiaj s. n., pl. coroiaje
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coroiaj s. n., pl. coroiaje
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coroiaj s. n., pl. coroiaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
coroiaj, coroiajesubstantiv neutru
- 1. Raportul dintre aria secțiunii inițiale a unui lingou sau a unui semifabricat supus laminării sau forjării și aria secțiunii finale a semifabricatului sau a piesei obținute. DEX '09 DEX '98
- 2. Prelucrare prin laminare sau forjare a unei bare metalice. MDA2 DN
etimologie:
- corroyage MDA2 DEX '09 DEX '98 DN