14 definiții pentru corobora

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COROBORA, coroborez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.

corobora vt [At: HASDEU, I. C. 99 / Pzi: ~rez / E: lat corroborare, fr corroborer] 1 A întări. 2 A consolida. 3 A sprijini. 4 A confirma.

COROBORA, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.

COROBORA, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere. V. confirma. Textul vechi este coroborat de cel nou.Explicațiile date, coroborate prin elementarele încrucișări experimentale, n-au fost suficiente. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 9/4.

COROBORA vb. I. tr. A întări, a consolida; a sprijini. [< fr. corroborer, cf. lat. corroborare < cum – cu, robur – putere].

COROBORA vb. tr. a întări, a confirma, a sprijini. (< fr. corroborer, lat. corroborare)

A COROBORA ~ez tranz. (fapte, afirmații, ipoteze etc.) A susține ca fiind autentic; a adeveri; a confirma. /<fr. corroborer, lat. corroborare

coroborà v. 1. a face mai viguros, a fortifica organele; 2. fig. a sprijini, a confirma.

*coroboréz v. tr. (lat. coróboro, -áre, d. robur, putere. V. robust). Fortific, întăresc: laptele coroborează stomahu. Confirm: asta coroborează vorbele mele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corobora (a ~) (a întări; a confirma) vb., ind. prez. 1 sg. coroborez, 3 coroborea; conj. prez. 1 sg. să coroborez, 3 să coroboreze

corobora (a ~) vb., ind. prez. 3 coroborea

corobora vb., ind. prez. 1 sg. coroborez, 3 sg. și pl. coroborea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COROBORA vb. v. adeveri, arăta, atesta, certifica, confirma, demonstra, dovedi, întări, mărturisi, proba, sprijini, stabili, susține.

corobora vb. v. ADEVERI. ARĂTA. ATESTA. CERTIFICA. CONFIRMA. DEMONSTRA. DOVEDI. ÎNTĂRI. MĂRTURISI. PROBA. SPRIJINI. STABILI. SUSȚINE.

Intrare: corobora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corobora
  • coroborare
  • coroborat
  • coroboratu‑
  • coroborând
  • coroborându‑
singular plural
  • coroborea
  • coroborați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coroborez
(să)
  • coroborez
  • coroboram
  • coroborai
  • coroborasem
a II-a (tu)
  • coroborezi
(să)
  • coroborezi
  • coroborai
  • coroborași
  • coroboraseși
a III-a (el, ea)
  • coroborea
(să)
  • coroboreze
  • corobora
  • coroboră
  • coroborase
plural I (noi)
  • coroborăm
(să)
  • coroborăm
  • coroboram
  • coroborarăm
  • coroboraserăm
  • coroborasem
a II-a (voi)
  • coroborați
(să)
  • coroborați
  • coroborați
  • coroborarăți
  • coroboraserăți
  • coroboraseți
a III-a (ei, ele)
  • coroborea
(să)
  • coroboreze
  • coroborau
  • corobora
  • coroboraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corobora, coroborezverb

  • 1. livresc A da putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Textul vechi este coroborat de cel nou. DLRLC
    • format_quote Explicațiile date, coroborate prin elementarele încrucișări experimentale, n-au fost suficiente. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 9/4. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.