CORIÓN, corioane, s. n. 1. Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare. 2. Strat profund al pielii, în care se găsesc vase sanguine și nervi. [Pr.: -ri-on] – Din fr. chorion.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORIÓN s.n. Învelișul exterior al embrionului la vertebratele superioare. [Pron. -ri-on, pl. -nuri, var. corium s.n. / < fr. chorion, cf. lat. corium < gr. chorion – piele].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORIÓN s. n. 1. membrană externă a oului fecundat. 2. porțiune profundă a dermei, caracterizată printr-un mare număr de fibre colagene organizate în fascicule. (< fr. chorion)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

corión s. n., pl. corioáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

CORIÓN (‹ fr.; {s} gr. khorion „placentă”) s. n. 1. (EMBRIOL.) Înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare; la reptile și păsări se unește cu alantoida, iar mamifere vilozitățile sale, care pătrund în pereții uterului, formează placenta. 2. (HIST.) Stratul profund al pielii format din țesut conjunctiv, vase sanguine, limfatice și terminații nervoase libere ori sub formă de corpusculi. ♦ Strat conjunctiv profund al unei membrane mucoase sau seroase situat sub celulele epiteliale. ◊ C. ovular = membrana externă a ovulului (zona pelucidă).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink