CORIJÁ, corijez, vb. I Tranz. și refl. A (se) corecta, a (se) îndrepta. – Din fr. corriger.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CORIJÁ ~éz tranz. 1) (greșeli, lacune, note etc.) A modifica în bine; a îndrepta; a corecta. 2) A face să se corijeze. /<fr. corriger
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE CORIJÁ mă ~éz intranz. A deveni mai bun; a reveni la starea normală de comportare; a se îndrepta; a se îmbunătăți. /<fr. se corriger
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORIJÁ vb. I. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) corecta. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. corriger, cf. lat. corrigere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORIJÁ vb. tr., refl. a (se) îndrepta, a (se) corecta. (< fr. corriger)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CORIJÁ vb. 1. v. corecta. 2. a corecta, a îmbunătăți, a îndrepta, a rectifica, a retușa, (fig.) a repara. (Și-a ~ dicțiunea.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

corijá vb., ind. prez. 1 sg. corijéz, 3 sg. și pl. corijeáză, 1 pl. corijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. corijéze; ger. corijând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*corijéz v. tr. (fr. corriger, lat. corrigere. V. dirijez). Îndreptez, corectez, fac maĭ bun: a corija un vițiŭ, un desemn [!], greșelile de tipar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink