corícov, -ă, corícovi, -e, adj. (reg.; despre meri și mere) pădureț, sălbatic.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

corícov (-va), adj. – (Măr) pădureț. Origine incertă. Din sl. gorŭkŭ „amar” (DAR) sau din sb. gorak „amar” (Scriban); însă fonetismul nu este clar. Mai curînd, în legătură cu rădăcina expresivă corc-.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink