COREÚT, coreuți, s. m. Corist în corul antic. – Din fr. choreute.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

COREÚT s.m. Corist în teatrul antic grec. [Pron. -re-ut. / < fr. choreute, gr. choreutes]
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COREÚT s. m. corist în teatrul antic. (< fr. choreute)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coreút s. m., pl. coreúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink