5 definiții pentru corepetiție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COREPETIȚIE, corepetiții, s. f. Repetiție făcută cu corepetitorul. – Din germ. Korrepetition.

COREPETIȚIE, corepetiții, s. f. Repetiție făcută cu corepetitorul. – Din germ. Korrepetition.

corepetiție sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: ger Korrepetition] Repetiție făcută cu repetitorul.

COREPETIȚIE s.f. Exersarea unui rol sau a unei partide de canto cu ajutorul corepetitorului. [Cf. germ. Korrepetition].

COREPETIȚIE s. f. exersare a unui rol, a unei partide de canto cu ajutorul corepetitorului. (< germ. Korrepetition)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corepetiție s. f. → repetiție

Intrare: corepetiție
corepetiție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corepetiție
  • corepetiția
plural
  • corepetiții
  • corepetițiile
genitiv-dativ singular
  • corepetiții
  • corepetiției
plural
  • corepetiții
  • corepetițiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corepetiție, corepetițiisubstantiv feminin

  • 1. Repetiție făcută cu corepetitorul. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.