coreligionáră s. f. (sil. -gi-o-), g.-d. art. coreligionárei; pl. coreligionáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORELIGIONÁR, -Ă, coreligionari, -e, s. m. și f. Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. coreligionnaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORELIGIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Fiecare dintre adepții aceleiași religii în raport unul față de altul. [Sil. -gi-o-] /<fr. coreligionnaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORELIGIONÁR, -Ă s.m. și f. Persoană de aceeași religie cu alta, considerată în raport cu aceasta. [Cf. fr. coreligionnaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORELIGIONÁR, -Ă s. f. cel care este de aceeași religie cu altul. (< fr. coreligionnaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coreligionár s. m. (sil. -gi-o-), pl. coreligionári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coreligionár, -ă adj. și s. (co și religionar). Care e de aceĭașĭ religiune cu alțiĭ. Pin [!] ext. Coreligionar politic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink