12 definiții pentru coreligionar
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORELIGIONAR, -Ă, coreligionari, -e, s. m. și f. Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. coreligionnaire.
CORELIGIONAR, -Ă, coreligionari, -e, s. m. și f. Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. coreligionnaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coreligionar, ~ă smf [At: GHICA, S. 384 / P: ~gi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr coréligionnaire] Persoană care are aceeași religie cu o alta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORELIGIONAR, -Ă, coreligionari, -e, s. m. și f. persoană care are aceeași, credință religioasă cu alta, considerată în raport cu aceasta. Zărind un preot bătrîn, m-am dus drept către dînsul... dovedind locuitorilor că eram un coreligionar. GHICA, S. 384. – Pronunțat: -gi-o-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORELIGIONAR, -Ă s.m. și f. Persoană de aceeași religie cu alta, considerată în raport cu aceasta. [Cf. fr. coreligionnaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CORELIGIONAR, -Ă s. f. cel care este de aceeași religie cu altul. (< fr. coreligionnaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CORELIGIONAR ~ă (~i, ~e) m. și f. Fiecare dintre adepții aceleiași religii în raport unul față de altul. [Sil. -gi-o-] /<fr. coreligionnaire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coreligionar m. care profesează aceeaș religiune cu alții.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*coreligionár, -ă adj. și s. (co și religionar). Care e de aceĭașĭ religiune cu alțiĭ. Pin ext. Coreligionar politic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coreligionar (desp. -gi-o-) s. m., pl. coreligionari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coreligionar (-gi-o-) s. m., pl. coreligionari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coreligionar s. m. (sil. -gi-o-), pl. coreligionari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coreligionar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -gi-o-nar
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
coreligionar, coreligionarisubstantiv masculin coreligionară, coreligionaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care are aceeași religie cu altă persoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Zărind un preot bătrîn, m-am dus drept către dînsul... dovedind locuitorilor că eram un coreligionar. GHICA, S. 384. DLRLC
-
etimologie:
- coreligionnaire DEX '09 DEX '98 DN