4 intrări
11 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coreică sf [At: H III, 228 / E: ns cf coret, scoret] Parte a morii nedefinită mai îndeaproape.
COREIC, -Ă, coreici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) 1. Adj. Care se referă la coree, care ține de coree. 2. S. m. și f. Bolnav de coree. – Din fr. choréique.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coreic, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr choréique] (Med) 1 a Care se referă la coree. 2 a Specific coreei. 3 Care provine din coree. 4 Care aparține coreei. 5 smf Bolnav de coree.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COREIC, -Ă, coreici, -ce, adj. Care se referă la coree, care ține de coree. – Din fr. choréique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COREIC1, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de coree. [Pron. -re-ic. / < fr. choréique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COREIC2, -Ă adj. (Rar) Coregrafic. [Pron. -re-ic. / < it. coreico].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COREIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de coree. (< fr. choréique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coreic (referitor la coree) (desp. -re-ic) adj. m., s. m., pl. coreici; adj. f., s. f. coreică, pl. coreice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!coreic (-re-ic) adj. m., s. m., pl. coreici; adj. f., s. f. coreică, pl. coreice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coreic adj. m. (sil. -re-ic), pl. coreici; f. sg. coreică, pl. coreice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
coreică, coreici, s.f. (reg.) o parte a morii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: co-re-i-că
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: co-re-ic
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: co-re-ic
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
coreică, coreicisubstantiv feminin
- 1. Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. MDA2
etimologie:
- coret, scoret MDA2
coreic, coreicăadjectiv
- 1. Coregrafic. DNsinonime: coregrafic
etimologie:
- coreico DN
coreic, coreicăadjectiv
- 1. Care se referă la coree, care ține de coree. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- choréique MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
coreic, coreicisubstantiv masculin coreică, coreicesubstantiv feminin
- 1. Bolnav de coree. MDA2 DEX '09 DN
etimologie:
- choréique MDA2 DEX '09 DEX '98 DN