5 definiții pentru corealitate

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COREALITATE s. f. Concept estetic și filosofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență. [Pr.: -re-a-] – Co- + realitate.

corealitate sf [At: DN3 / P: ~re-a~ / Pl: ~tăți / E: co- + realitate] Concept estetic și filozofic care implică ideea simultaneității a două moduri de existență.

COREALITATE s. f. Concept estetic și filozofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență. [Pr.: -re-a-] – Co- + realitate.

COREALITATE s.f. (Estet.; fil.) Concept care implică, în general, ideea existenței împreună a două moduri de a fi. [Pron. -re-a-. / < co- + realitate].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corealitate s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art. corealității

Intrare: corealitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corealitate
  • corealitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • corealități
  • corealității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corealitatesubstantiv feminin

  • 1. Concept estetic și filozofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență. MDA2 DEX '09 DN
etimologie:
  • Co- + realitate MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.