2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORDONAȘ, (1) cordonașe, s. n., (2) cordonași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui cordon (I 1). 2. S. m. (Înv.) Grănicer. – Cordon + suf. -aș.

CORDONAȘ, (1) cordonașe, s. n., (2) cordonași, s. m. 1. S. n. (Rar) Diminutiv al lui cordon (I 1). 2. S. m. (Înv.) Grănicer. – Cordon + suf. -aș.

cordonaș [At: BĂLCESCU, M. V. 633 / V: ~dun~ / Pl: ~i / E: cordon + -aș] 1-2 sn (Șhp) Cordon (1) (mic) Si: cordonel (1-2). 3 sm (Înv) Grănicer.

CORDONAȘ, cordonași, s. m. (Învechit) Grănicer. Cordonașii și potecașii s-au întocmit la 1834 spre a strejui, suit privigherea oștirii, pichetările și potecile. BĂLCESCU, O. I 37.

cordonaș m. 1. soldat de cordon, grănicer; 2. pl. od. miliție întocmită la 1834 spre a sprijini picheturile: cordonașii și potecașii BĂLC.

cordunáș și -onáș m. (d. cordun, cordon). Grănicer. Soldat, pichetaș din miliția care a fost înființată la 1834 ca să păzească frontiera Dunăriĭ în Țara Românească. V. potecaș și slujitor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cordonaș1 (cordon mic) s. n., pl. cordonașe

cordonaș2 (grănicer) (înv.) s. m., pl. cordonași

cordonaș1 (grănicer) (înv.) s. m., pl. cordonași

cordonaș2 (cordon mic) s. n., pl. cordonașe

cordonaș (grănicer) s. m., pl. cordonași

cordonaș (cordon mic) s. n., pl. cordonașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: cordonaș (cordon)
cordonaș1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cordonaș
  • cordonașul
  • cordonașu‑
plural
  • cordonașe
  • cordonașele
genitiv-dativ singular
  • cordonaș
  • cordonașului
plural
  • cordonașe
  • cordonașelor
vocativ singular
plural
Intrare: cordonaș (grănicer)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cordonaș
  • cordonașul
  • cordonașu‑
plural
  • cordonași
  • cordonașii
genitiv-dativ singular
  • cordonaș
  • cordonașului
plural
  • cordonași
  • cordonașilor
vocativ singular
  • cordonașule
  • cordonașe
plural
  • cordonașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cordonaș, cordonașesubstantiv neutru

  • 1. rar Diminutiv al lui cordon. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Cordon + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

cordonaș, cordonașisubstantiv masculin

  • 1. învechit Grănicer. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: grănicer
    • format_quote Cordonașii și potecașii s-au întocmit la 1834 spre a strejui, subt privigherea oștirii, picheturile și potecile. BĂLCESCU, O. I 37. DLRLC
etimologie:
  • Cordon + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.