cordoba sf [At: DN³ / E: sp cordoba] Unitate monetară din Nicaragua.

CORDOBA s.f. Unitate monetară în Nicaragua. [< sp. córdoba, cf. (Francisco Hernández de) Córdoba – savant și cuceritor spaniol].

CORDOBA s. f. unitatea monetară a statului Nicaragua. (< sp. cordoba)

Cordoba f. oraș în America (Confederațiunea Argentina), cap. provinciei cu acelaș nume: 107.000 loc.

Cordova f. oraș în Spania (Andaluzia), pe Guadalquivir, mult timp în stăpânirea Arabilor cari au lăsat acolo monumente frumoase: 70.000 loc. Patria lui Seneca și Lucan. Fosta capitală a Omiazilor (756-1031). Splendidă moschee prefăcută în catedrală.

+Cordoba² (oraș) s. propriu f., g.-d. Cordobei

Cordoba¹ (conchistador spaniol) s. propriu

cordoba (monedă) s. f., g.-d. art. cordobei; pl. cordoba

*Cordoba (nume de loc) s. propriu f., g.-d. Cordobei

cordoba s. f.

!córdoba oro (moneda statului Nicaragua) s. f.; simb. C$

CORDOBA [córdoba] 1. Oraș în S Spaniei (Andaluzia), pe fl. Guadalquivir; 298,4 mii loc. (1987). Nod de comunicații. Expl. și prelucr. min. de cupru. Ind. textilă, chimică și alim. (băuturi). Vestigii romane și ale fortificațiilor maure. Marea Moschee (sec. 8-10, transformată în catedrală în sec. 13). Muzee. În ev. med. centru renumit pentru prelucr. pieilor. Întemeiat de romani în 152 î. Hr., sub numele de Corduba, a devenit cap. prov. romane Hispania Ulterior, apoi Baetica. Stăpînit succesiv de vandali, bizantini, vizigoți (din 572) și arabi (din 711); capitală a Emiratului (756-929) și apoi a Califatului de C. (929-1031), conduse de dinastia Omeiazilor. Cucerit de spanioli în 1236, a intrat în componența regatului Castiliei și apoi al Spaniei. 2. Prov. în centrul Argentinei, în zona Pampei; 168,8 mii km²; 2,63 mil. loc. (1986). Centru ad-tiv: Córdoba. Reg. cerealieră și de creșterea animalelor. 3. Oraș în Argentina, la V de Santa Fé; 1,07 mil. loc. (1980, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. constr. de mașini, ciment, piel., textilă, sticlă și alim. Universitate (1613). Observator astronomic. Fundat în 1573. 4. Oraș în E Mexicului (Veracruz); 126 mii loc. (1980). Nod de comunicații. Ind. chimică, a bumbacului și alim. (zahăr, ulei, decorticarea orezului și prelucr. cafelei). Fundat în 1617.

GONZÁLO FERNÁNDEZ DE CÓRDOBA [gonθálo fernándeθ] (1453-1515), comandant militar spaniol. Supranumit „Marele căpitan”. Conducătorul armatei spaniole care a eliberat Granada (1492), ultima fortăreață stăpânită de arabi în Spania. Comandant (1495, 1496-1506) al armatei spaniole din Italia în prima parte a Războaielor italiene. A obținut importante victorii asupra francezilor.