corcoáță, corcoáțe, s.f. (reg.) 1. haină ruptă și învechită; buleandră, zdreanță. 2. femeie de moravuri ușoare, fleoarță.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

corcoáță s. f., g.-d. art. corcoáței; pl. corcoáțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink