2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPTORÂT, -Ă, coptorâți, -te, adj. (Reg.) Găunos, ros; mâncat de boală sau de vicii; coptoroșit. – V. coptorî.

COPTORÂT, -Ă, coptorâți, -te, adj. (Reg.) Găunos, ros; mâncat de boală sau de vicii; coptoroșit. – V. coptorî.

coptorât2, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, N. 88 / Pl: ~ați, ~e / E: coptorî] (Reg) 1 Găunos. 2 Ros. 3-4 (Fig) Mâncat de boală sau de vicii Si: coptoroșit2 (3-4).

coptorât1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: coptorî] 1 (Reg) Săpare. 2 Roadere.

COPTORÎ, coptorăsc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A săpa, a roade; a coptoroși. – Din coptă (= copcă2).

coptorî vri [At: COSTINESCU / Pzi: ~resc / E: coptă] 1-2 A (se) săpa. 3-4 A (se) roade.

COPTORÎ, coptorăsc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A săpa, a roade; a coptoroși. – Din coptă (= copcă2).

COPTORÎT, -Ă, coptorîți, -te, adj. (Regional) Găunos, ros, mîncat de boală sau de vicii. În coșul pieptului coptorît își auzea răsuflarea cum îi hîrîie, regulat și prelung, ca o rîșniță. VLAHUȚĂ, O. A. 127.

coptorăsc (mă), a -î v. refl. (d. coptor, cuptor, adică „găunos, coșcovit”). Se zice despre un răŭ care se întinde: crăpătura se coptorăște. Fig. Mă coșcovesc de boală: un pĭept coptorît. V. intr. Staŭ ascuns (vorbind de rele); unde coptorăște rău. – Și coptoroșit: om coptoroșit. V. cavernos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coptorî (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coptorăsc, 3 sg. coptorăște, imperf. 1 coptoram; conj. prez. 1 sg. să coptorăsc, 3 să coptorască

coptorî (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coptorăsc, imperf. 3 sg. coptora, perf. s. 3 sg. coptorî, 3 pl. coptorâră; conj. prez. 3 să coptorască; ger. coptorând; part. coptorât

coptorî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coptorăsc, imperf. 3 sg. coptora; conj. prez. 3 sg. și pl. coptorască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COPTORÂT adj. v. erodat, ros, săpat.

COPTORÎ vb. v. eroda, roade, săpa.

coptorît adj.v. ERODAT. ROS. SĂPAT.

Intrare: coptorât
coptorât adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coptorât
  • coptorâtul
  • coptorâtu‑
  • coptorâ
  • coptorâta
plural
  • coptorâți
  • coptorâții
  • coptorâte
  • coptorâtele
genitiv-dativ singular
  • coptorât
  • coptorâtului
  • coptorâte
  • coptorâtei
plural
  • coptorâți
  • coptorâților
  • coptorâte
  • coptorâtelor
vocativ singular
plural
Intrare: coptorî
verb (V410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coptorî
  • coptorâre
  • coptorât
  • coptorâtu‑
  • coptorând
  • coptorându‑
singular plural
  • coptorăște
  • coptoraște
  • coptorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coptorăsc
(să)
  • coptorăsc
  • coptoram
  • coptorâi
  • coptorâsem
a II-a (tu)
  • coptorăști
(să)
  • coptorăști
  • coptorai
  • coptorâși
  • coptorâseși
a III-a (el, ea)
  • coptorăște
  • coptoraște
(să)
  • coptorască
  • coptora
  • coptorî
  • coptorâse
plural I (noi)
  • coptorâm
(să)
  • coptorâm
  • coptoram
  • coptorârăm
  • coptorâserăm
  • coptorâsem
a II-a (voi)
  • coptorâți
(să)
  • coptorâți
  • coptorați
  • coptorârăți
  • coptorâserăți
  • coptorâseți
a III-a (ei, ele)
  • coptorăsc
(să)
  • coptorască
  • coptorau
  • coptorâ
  • coptorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coptorât, coptorâadjectiv

  • 1. regional Mâncat de boală sau de vicii. DEX '09 DLRLC
    • format_quote În coșul pieptului coptorît își auzea răsuflarea cum îi hîrîie, regulat și prelung, ca o rîșniță. VLAHUȚĂ, O. A. 127. DLRLC
etimologie:
  • vezi coptorî DEX '09

coptorî, coptorăscverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.