COPROPRIETÁR, coproprietari, s. m. Persoană care stăpânește o proprietate în comun cu altcineva. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. copropriétaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

COPROPRIETÁR ~i m. Fiecare dintre două sau mai multe persoane care stăpânesc o proprietate. [Sil. -pri-e-] /<fr. copropriétaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COPROPRIETÁR, -Ă s.m. și f. Proprietar al unui lucru etc. în comun cu altcineva. [Cf. fr. copropriétaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COPROPRIETÁR, -Ă s. m. f. proprietar al unui lucru etc. împreună cu altcineva. (< fr. copropriétaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COPROPRIETÁR s. (înv., în Transilv.) composesor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coproprietár s. m. (sil. -pro-pri-e-), pl. coproprietári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coproprietár, -ă s. Care posedă o proprietate împreună cu altu.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink