2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPREȘEDINTE, -Ă, copreședinți, -te, s. m. și f. Persoană care îndeplinește funcția de președinte împreună cu altcineva. – Co- + președinte (după fr. coprésident).

copreședinte sm [At: DN3 / Pl: ~nți / E: co- + președinte după fr coprésident] Persoană care îndeplinește funcția de președinte împreună cu altcineva.

COPREȘEDINTE, copreședinți, s. m. Persoană care îndeplinește funcția de președinte împreună cu altcineva. – Co- + președinte (după fr. coprésident).

COPREȘEDINTE s.m. Persoană care îndeplinește funcția de președinte împreună cu altcineva. [După fr. coprésident].

COPREȘEDINTE s. m. președinte care îndeplinește această funcție împreună cu altul. (după fr. coprésident)

copreședinte s. m. Președinte care îndeplinește această funcție împreună cu un altul ◊ „Cei doi copreședinți, Sir B.J. și prof. univ. C.I., au subliniat importanța colocviului pentru dezvoltarea relațiilor culturale româno-britanice.” R.l. 10 IV 73 p. 5. ◊ „B.O.A., copreședinte al Mișcării Internaționale a Tineretului și Studenților pentru Națiunile Unite” Sc. 9 XI 84 p. 6; v. și 4 XI 84 p. 6 (din co- + președinte; cf. fr. coprésident; DMN 1965; DEX, DN3)

COPREȘEDINTE ~ți m. Fiecare dintre două sau mai multe persoane care îndeplinesc funcția de președinte. /co- + președinte

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

copreședinte (desp. co-pre-) s. m., pl. copreședinți

copreședinte (co-pre-) s. m., pl. copreședinți

copreședinte s. m. (sil. -pre-), pl. copreședinți

copreședintă (desp. co-pre-) s. f., g.-d. art. copreședintei; pl. copreședinte

*copreședintă (co-pre-) s. f., g.-d. art. copreședintei; pl. copreședinte

Intrare: copreședinte
  • silabație: co-pre- info
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copreședinte
  • copreședintele
plural
  • copreședinți
  • copreședinții
genitiv-dativ singular
  • copreședinte
  • copreședintelui
plural
  • copreședinți
  • copreședinților
vocativ singular
  • copreședinte
plural
  • copreședinților
Intrare: copreședintă
  • silabație: co-pre- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copreședintă
  • copreședinta
plural
  • copreședinte
  • copreședintele
genitiv-dativ singular
  • copreședinte
  • copreședintei
plural
  • copreședinte
  • copreședintelor
vocativ singular
  • copreședintă
  • copreședinto
plural
  • copreședintelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copreședinte, copreședințisubstantiv masculin
copreședintă, copreședintesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care îndeplinește funcția de președinte împreună cu altcineva. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.