COPERTÁ, copertez, vb. I. Tranz. A pune copertele la o carte, la un caiet; a lega. – Din it. copertare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A COPERTÁ ~éz tranz. (cărți, caiete, registre etc.) A înzestra cu copertă. /<it. copertare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COPERTÁ vb. I. tr. A pune copertele la o carte, la un caiet etc. [< it. copertare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COPERTÁ vb. tr. a pune copertele la o carte, la un caiet etc. (< it. copertare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

!copértă s. f., g.-d. art. copérții/copértei; pl. copérți/copérte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

copertá vb., ind. prez. 1 sg. copertéz, 3 sg. și pl. coperteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink